Partaj succesoral în instanță, ieșirea din indiviziune

Prin acțiunea de partaj succesoral, reclamantul-coproprietar solicită instanței de judecată (judecătorie, tribunal etc.)  ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile aflate în masa succesorală a defunctului, prin împărțirea lor în natură sau prin echivalent. Hotărârea judecătorească de partaj înlocuiește, cu efect retroactiv, cota-parte indiviză ideală şi abstractă din bunurile supuse partajului, cu drepturi exclusive ale coindivizarilor asupra acestor bunuri, determinate în materialitatea lor.

Cine poate solicita ieșirea din indivizune? Părţile procesului

Persoanele care pot formula acțiunea de partaj succesoral (care au calitate procesual activă) sunt moștenitorii legali şi testamentari, universali sau cu titlu universal, succesorii în drepturi ai coproprietarilor, precum şi creditorii personali ai coindivizarilor, însă aceştia din urmă numai pe calea acţiunii oblice. De asemenea, și creditorii succesiunii pot solicita partajul pe calea acţiunii oblice, aflându-se într-o situaţie similară celei a creditorilor personali ai succesorilor.

Pentru că acţiunea de partaj este asimilată unui act de dispoziţie, toate părţile trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu. Persoana lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă (de ex., minorul) trebuie reprezentată de un curator numit de instanța de tutelă.

Acțiunea se formulează în contradictoriu cu ceilalţi copărtaşi ce nu au cerut ieşirea din indiviziune (care au calitate procesuală pasivă). Reclamantul îi va chema în judecată pe toţi moştenitorii, pentru ca hotărârea pronunţată să le fie opozabilă.

Alte cereri ce pot fi formulate în cadrul procesului de partaj

Obiectul partajului succesoral îl constituie, de regulă, numai bunurile asupra cărora poartă drepturile reale ale defunctului transmise asupra moştenitorilor. În ceea ce priveşte creanţele defunctului şi pasivul succesoral (datoriile), acestea se transmit divizate către moştenitorii universali şi cu titlu universal, proporţional cu cota succesorală a fiecăruia.

În practică, odată cu cererea de partaj se formulează şi cereri cu privire la lichidarea pasivului succesoral, atunci când moştenitorii nu se înţeleg, însă cauza juridică a acestei cereri este diferită, fiind o acţiune în regres, întemeiată fie pe o gestiune de afaceri, fie pe o subrogaţie reală. Cauza juridică a partajului succesoral constă în existenţa stării de indiviziune, pe când la lichidarea pasivului succesoral cauza este o gestiune de afaceri, iar la o acţiune în anularea certificatului de moştenitor se invocă o cauză de nulitate ce afectează actul notarial.

În cadrul partajului se pot formula şi alte cereri, cum ar fi:

• reducţiunea liberalităţilor excesive dacă defunctul a făcut acte cu titlu gratuit care au încălcat rezerva moștenitorului rezervatar;
• raportul donaţiilor, dacă defunctul a făcut donații fără scutire de raport;
• anularea testamentului sau
• anularea certificatului de moştenitor etc. 

Cererile de mai sus se pot formula și pe cale separată, însă este indicat, în măsura în care ele sunt oportune şi există interesul părţilor, ca ele să fie formulate în cadrul acţiunii de partaj succesoral, pentru rezolvarea unitară a cauzei şi pentru lichidarea tuturor pretenţiilor reciproce cu privire la averea succesorală.

Acte necesare

• dacă există, certificatul de moştenitor/legatar;
• certificatul de deces;
• actele de stare civilă ale părţilor pentru a dovedi gradul de rudenie cu defunctul sau copia testamentului pentru legatar;
• orice acte care dovedesc exercitarea dreptului de opţiune succesorală (de ex., declaraţie notarială de acceptare/renunţare la moștenire, acte care dovedesc acceptarea tacită a succesiunii, dacă nu au fost date astfel de declarații etc.);
• titlurile de proprietate pentru bunurile care fac parte din masa succesorală (de pildă, contract de vânzare-cumpărare, contract de donație, titlu de proprietate emis în baza Legii nr. 18/1991 etc.);

Onorariu de avocat şi taxă judiciară de timbru

1. Onorariul de avocat pentru partajul succesoral în instanță se stabilește în funcție de complexitatea cauzei și cuprinde:

• redactarea cererii de chemare în judecată și introducerea ei la instanța competentă (instanța de la ultimul domiciliu al defunctului), însoţită de actele necesare;
• reprezentarea în instanță și redactarea de cereri și apărări ulterioare până la pronunțare.
• Dacă solicitați numai unul dintre serviciile de mai sus (redactare sau reprezentare), veți achita doar onorariul pentru serviciul respectiv.

Ca să aflați costurile procesului în cazul dvs.:

Sunați-ne la 0726.307.109 sau 

Trimiteți-ne un e-mail la asurdescu@gmail.com

2. Taxa judiciară de timbru se calculează conform OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru;

Model de acțiune de partaj succesoral

DOMNULE PREȘEDINTE,

Subsemnatul/subsemnaţii [...], domiciliat în [...], în calitate de reclamant, chem în judecată pe [...], domiciliat în [...], şi pe [...], domiciliat în [...], în calitate de pârâţi, pentru ca prin hotărârea pe care o veţi pronunţa să dispuneţi

Ieşirea din indiviziune

asupra bunurilor aflate în masa de împărţit a defunctului [...], decedat la data de [...] şi atribuirea acestora către copărtaşi, în funcţie de cotele succesorale.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt:

La data de [...] a decedat [...], cu ultimul domiciliu în [...], avându-i ca moștenitori pe [...].

Potrivit dispoziţiilor art. 980 din noul Cod de Procedură Civilă, în cererea de partaj se vor menţiona obligatoriu persoanele între care urmează a avea loc partajul , titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum şi persoana care le deţine sau le administrează. Astfel:

a) persoanele între care urmează a avea loc partajul. Se învederează instanţei cine şi în ce calitate vine la moştenire, indicându-se gradul de rudenie al reclamantului şi al pârâţilor cu autorul sau calitatea de legatar. Părţile vin la succesiune în ordinea claselor de moştenitori, iar soţul supravieţuitor vine în concurs cu toate clasele de moştenitori, potrivit noului Cod Civil;

b) se menționează data decesului defunctului (data deschiderii succesiunii) şi ultimul său domiciliu, pentru stabilirea competenţei teritoriale a instanţei;
c) reclamantul trebuie să demonstreze că a acceptat succesiunea, menționând care sunt actele care dovedesc acest lucru și, dacă este cazul, poate să invoce excepția neacceptării succesiunii de către unul sau mai mulți dintre succesibili-pârâți.

d) se indică bunurile care fac parte din masa succesorală şi cum le-a dobândit defunctul (moștenire, cumpărare, donaţie etc.). De asemenea, în acţiunea de partaj se indică obligatoriu locul unde se află aceste bunuri și în posesia sau administrarea cui se află;
e) se menționează valoarea masei succesorale pentru stabilirea timbrajului în cazul contestării bunurilor, dar şi pentru efectuarea calculelor necesare, de pildă pentru reducţiunea liberalităţilor excesive sau pentru raportul donaţiilor (pentru calculul taxei judiciare de timbru, vedeți secțiunea "Onorariu de avocat și taxă judiciară de timbru" de mai sus;
f) se precizează daccă succesiunea este legală și/sau testamentară. Dacă există un testament, se indică dacă acesta cuprinde legate universale, cu titlu universal sau cu titlu particular, precum şi cotele ce le revin moştenitorilor legali şi testamentari;
g) dacă se dezbat mai multe moșteniri (succesiuni succesive), acestea se expun în mod cronologic, fiecare autor cu moştenitorii săi, cu cotele respective, și se enumeră bunurile aflate în masa succesorală a fiecărui autor.

Dacă alături de cererea de partaj succesoral se formulează şi alte capete de cerere precum anularea certificatului de moştenitor sau reducţiunea liberalităţilor excesive, acestea trebuie motivate la rândul lor, în fapt și în drept.

Temeiul de drept:

Îmi întemeiez acțiunea pe dispoziţiile art. 1143 Cod Civil și art. 987-995 C. proc. civ.

Dacă în cererea de partaj succesoral se formulează şi alte cereri, cum ar fi cererea de raport al donaţiilor sau de anulare a certificatului de moştenitor, vor fi indicate dispoziţiile legale corespunzătoare (art. 1146 noul Cod Civil, respectiv art. 119 din Legea notarilor publici nr. 36/1995).

Probe:

Solicit încuviinţarea următoarelor probe:

a) înscrisuri:

• dacă există, certificatul de moştenitor/legatar,  în caz contrar se depune certificatul de deces şi actele de stare civilă ale părţilor pentru a dovedi gradul de rudenie cu defunctul sau copia testamentului pentru a se stabili calitatea de legatar;
• acte care dovedesc exercitarea dreptului de opţiune succesorală (de ex., declaraţia notarială de acceptare sau de renunţare la moștenire, acte care dovedesc acceptarea tacită a succesiunii, dacă nu au fost date astfel de declarații etc.);
• titlurile de proprietate pentru bunurile care fac parte din masa succesorală, de pildă contracte autentice de vânzare-cumpărare, titlul de proprietate emis în baza Legii nr. 18/1991 etc.;

b) interogatoriul - pentru a se stabili acceptarea tacită a succesiunii, bunurile mobile dobândite de autor, bunurile însuşite de copărtaşi, locul unde se află bunurile şi în posesia sau administrarea cui se află acestea, îmbunătăţirile aduse bunurilor succesorale;
c) martori - pe aceleaşi aspecte ca şi interogatoriul;
d) expertiza tehnică - pentru identificarea şi preţuirea bunurilor, precum şi pentru formarea de loturi pentru coindivizari.

Anexe: înscrisurile arătate în probatoriu și chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de [...] lei, timbrul judiciar în valoare de lei.

Semnătura,
Domnului Preşedinte al Judecătoriei

Instanţa competentă:

a) teritorial - este competentă instanţa de la ultimul domiciliu al defunctului, potrivit art. 118 din noul Cod de Procedură Civilă (competenţa teritorială absolută).

b) material - instanţa competentă va fi judecătoria, potrivit art. 94 litera j) din noul Cod de Procedură Civilă ("Judecătora judecă [...] cererile de împărţeală judiciară, indiferent de valoare");

Dacă alături de capătul de cerere privind partajul sunt formulate şi alte cereri, cum ar fi reducţiunea liberalităţilor excesive sau revocarea legatului pentru ingratitudine, în virtutea dispoziţiilor art. 123 din noul Cod de Procedură Civilă, instanţa competentă să judece cererea de partaj este competentă să judece şi cererile incidentale.