Anularea certificatului de moștenitor

Acțiunea în anularea certificatului de moștenitor în instanță este o acţiune personală și patrimonială, prin care reclamantul solicită instanței de judecată să constate nulitatea relativă sau absolută a certificatului de moștenitor emis de notarul public.

Cel care poate formula această acțiune (are calitate procesuală activă), potrivit art. 119 din Legea nr. 36/1995, este orice persoană care se consideră vătămată în dreptul său prin emiterea certificatului de moştenitor. Astfel, atât  moştenitorul care a participat la procedura succesorală notarială, cât şi terţul (moștenitor sau nu) care justifică un interes, pot introduce acțiunea în anularea sau constatarea nulității certificatului de moștenitori.

Cererea de chemare în judecată se formulează în contradictoriu cu toate părțile certificatului de moştenitor (calitate procesuală pasivă). Chiar şi dacă se invocă un motiv de nulitate care priveşte numai pe unul dintre moştenitorii consemnaţi în certificatul emis de notar, toţi moştenitorii trebuie chemaţi în judecată pentru ca hotărârea de anulare a actului să le fie opozabilă.

Reclamantul poate solicita atatâ anularea certificatului de moştenitor sau de legatar testamentar emis în baza Art. 115 din Legea 36/1995, cât și a certificatului de calitate de moştenitor, emis în baza Art. 116 din aceeași lege. Certificatul de moştenitor este actul emis de notarul public, care constată, în baza încheierii finale întocmite de notar, masa succesorală, numărul şi calitatea moştenitorilor, precum şi cotele ce le revin acestora din patrimoniul defunctului. Certificatul de calitate de moştenitor va cuprinde numai menţiunea cu privire la calitatea de moştenitor.

Acte necesare

• copia certificatului de moştenitor a cărui anulare se solicită;
• acte de stare civilă din care rezultă gradul de rudenie cu autorul (certificate de naștere);
• dacă există, documente care atestă acceptarea moştenirii (de ex. declarație notarială de acceptare a succesiunii);
• dacă se invocă lipsa de discernământ, acte medicale în acest sens.

Onorariu de avocat şi taxă judiciară de timbru

1. Onorariul de avocat pentru acțiunea în anularea certificatului de moștenitor se stabilește în funcție de complexitatea cauzei și cuprinde:

• redactarea cererii de chemare în judecată și introducerea ei la instanța competentă, însoţită de actele necesare;
• reprezentarea în instanță și redactarea de cereri și apărări ulterioare până la pronunțare.
• Dacă solicitați numai unul dintre serviciile de mai sus (redactare sau reprezentare), veți achita doar onorariul pentru serviciul respectiv.

Ca să aflați costurile procesului în cazul dvs.:

Sunați-ne la 0726 307 109 sau 

Trimiteți-ne un e-mail la asurdescu@gmail.com

2. Taxa judiciară de timbru se calculează conform OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru;

Model de acțiune în anularea certificatului de moștenitor

DOMNULE PREȘEDINTE

Subsemnatul [...], domiciliat în [...], în calitate de reclamant, chem în judecată pe [...], domiciliat în [...], în calitate de pârât, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa:

1. Să anulaţi certificatul de moştenitor/certificatului de calitate de moştenitor

autentificat de Biroul Notarului Public [...] sub nr. [...] în data de [...]

2. Să obligați pârâtul la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt:

Se menţionează:

a) că reclamantul are calitatea de persoană vătămată prin emiterea certificatului de moştenitor, sens în care se va arăta în ce constă vătămarea adusă prin emiterea certificatului şi în ce fel este afectat de acesta. Calitatea de persoană vătămată prin emiterea certificatului de moştenitor constituie o condiţie de exercitare a acţiunii în raport de dispoziţiile art. 119 alin. 1 din Legea nr. 36/1995:

(1) Cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin emiterea certificatului de moştenitor pot cere instanţei judecătoreşti anularea acestuia şi stabilirea drepturilor lor, conform legii.

b) moştenitorii menţionaţi în certificatul de moştenitor a cărui anulare se solicită;

c) cauza de nulitate care afectează certificatul de moştenitor.

Dacă partea care formulează acţiunea a participat la dezbaterea succesoral-notarială, atunci certificatul de moştenitor are valoarea unei convenţii; astfel, motivele de nulitate relativă invocate vor privi incapacitatea sau viciile de consimţământ, iar motive de nulitate absolută invocate vor fi cele prevăzute de dreptul comun.

Dacă reclamantul este un terţ faţă de certificatul de moştenitor, menţiunile certificatului sunt opozabile până la dovada contrară, acesta putând cere anularea certificatului pentru lipsa calităţii de moştenitor a titularului ori greşita stabilire a întinderii drepturilor sale succesorale, sau constatarea nulităţii pentru motivele de nulitate absolută potrivit dreptului comun. 

Despre nulitatea absolută a certificatului de moștenitor

Delimitarea, prin art. 119 din Legea 36/1995, a cercului persoanelor considerate interesate în a cere anularea unui certificat de moştenitor, nu trebuie să conducă la ideea potrivit căreia certificatul de moştenitor nu poate fi constatat nul absolut, potrivit regulilor ce reglementează regimul nulităţii absolute.

Certificatul de moştenitor reprezintă, în esenţă, un act autentic şi consensual care poate fi întocmit exclusiv de către notarul public, cu procedura prevăzută de lege.

Caracterul consensual al actului rezultă din modul de reglementare a procedurii succesorale, concepută a se desfăşura în prezenţa şi cu acordul tuturor succesibililor.

Regimul nulităţii absolute este unul comun tuturor actelor juridice, inclusiv cele autentice şi consensuale.

Aşa fiind, „orice persoană interesată” poate formula o cerere de constatare a nulităţii absolute a unui certificat de moştenitor, pentru motive ce pot conduce la aplicarea acestei sancţiuni (de ex. cauza ilicită sau frauda la lege).

Temeiul de drept:

Invoc dispoziţiile art. 119 alin. 1 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995.

Acest articol se coroborează cu dispoziţiile de drept comun cu privire la cauzele de nulitate relativă sau absolută (după caz).

Probe:

Solicit încuviinţarea următoarelor probe:

înscrisuri:

• copia certificatului de moştenitor;
• acte de stare civilă din care rezultă gradul de rudenie cu autorul (certificate de naștere);
• documente care atestă acceptarea moştenirii;
• dacă se invocă lipsa de discernământ, acte medicale în acest sens.

interogatoriu - cu privire la acceptarea tacită a succesiunii şi al viciilor de consimţământ.
martori - cu privire la aceleaşi aspecte ca şi interogatoriul.

Anexe:

• înscrisuri;
• chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 12 lei;
• timbrul judiciar în valoare de 0,30 lei.

Data,

[...]

Semnătura,

[...]

Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului

Instanţa competentă dpdv. teritorial este cea aflată pe raza ultimului domiciliu al defunctului, potrivit dispoziţiilor art. 14 pct. 1 C. proc. civ, iar dpdv. material este competentă judecătoria sau tribunalul, după cum obiectul pricinii este de până la 500.000 de lei sau peste această valoare, conform art. 1 pct. 1 C. proc. civ., respectiv art. 2 pct. 1 lit. b) C proc. civ. însă, atunci când se solicită anularea unui certificat de calitate de moştenitor, acţiunea este neevaluabilă în bani şi competenţa de soluţionare aparţine întotdeauna judecătoriei.

Reclamantul poate formula acţiunea şi pe cale incidentală, în cadrul partajului succesoral, iar pârâtul, prin cerere reconvenţională, caz în care operează prorogarea de competenţă prev. de art. 17 C. proc. civ.