Art. 1091 Noul Cod Civil Stabilirea rezervei succesorale şi a cotităţii disponibile Reducţiunea liberalităţilor excesive Rezerva succesorală, cotitatea disponibilă şi reducţiunea liberalităţilor excesive
Rezerva succesorală, cotitatea disponibilă şi reducţiunea liberalităţilor excesive
SECŢIUNEA a 2-a
Reducţiunea liberalităţilor excesive
Art. 1091
Stabilirea rezervei succesorale şi a cotităţii disponibile
(1) Valoarea masei succesorale, în funcţie de care se determină rezerva succesorală şi cotitatea disponibilă, se stabileşte astfel:
a) determinarea activului brut al moştenirii, prin însumarea valorii bunurilor existente în patrimoniul succesoral la data deschiderii moştenirii;
b) determinarea activului net al moştenirii, prin scăderea pasivului succesoral din activul brut;
c) reunirea fictivă, doar pentru calcul, la activul net, a valorii donaţiilor făcute de cel care lasă moştenirea.
(2) În vederea aplicării alin. (1) lit. c), se ia în considerare valoarea la data deschiderii moştenirii a bunurilor donate, ţinându-se însă cont de starea lor în momentul donaţiei, din care se scade valoarea sarcinilor asumate prin contractele de donaţie. Dacă bunurile au fost înstrăinate de donatar, se ţine seama de valoarea lor la data înstrăinării. Dacă bunurile donate au fost înlocuite cu altele, se ţine cont de valoarea, la data deschiderii moştenirii, a bunurilor intrate în patrimoniu şi de starea lor la momentul dobândirii. Totuşi, dacă devalorizarea bunurilor intrate în patrimoniu era inevitabilă la data dobândirii, în virtutea naturii lor, înlocuirea bunurilor nu este luată în considerare. În măsura în care bunul donat sau cel care l-a înlocuit pe acesta a pierit fortuit, indiferent de data pieirii, donaţia nu se va supune reunirii fictive. Sumele de bani sunt supuse indexării în raport cu indicele inflaţiei, corespunzător perioadei cuprinse între data intrării lor în patrimoniul donatarului şi data deschiderii moştenirii.
(3) Nu se va ţine seama în stabilirea rezervei de darurile obişnuite, de donaţiile remuneratorii şi, în măsura în care nu sunt excesive, nici de sumele cheltuite pentru întreţinerea sau, dacă este cazul, pentru formarea profesională a descendenţilor, a părinţilor sau a soţului şi nici de cheltuielile de nuntă.
(4) Până la dovada contrară, înstrăinarea cu titlu oneros către un descendent ori un ascendent privilegiat sau către soţul supravieţuitor este prezumată a fi donaţie dacă înstrăinarea s-a făcut cu rezerva uzufructului, uzului ori abitaţiei sau în schimbul întreţinerii pe viaţă ori a unei rente viagere. Prezumţia operează numai în favoarea descendenţilor, ascendenţilor privilegiaţi şi a soţului supravieţuitor ai defunctului, dacă aceştia nu au consimţit la înstrăinare.
(5) Rezerva succesorală şi cotitatea disponibilă se calculează în funcţie de valoarea stabilită potrivit alin. (1). La stabilirea rezervei nu se ţine seama de cei care au renunţat la moştenire, cu excepţia celor obligaţi la raport, potrivit art. 1.147 alin. (2).
Alte articole din Noul Cod Civil:
Întrebări şi răspunsuri despre Art. 1091 Noul Cod Civil Stabilirea rezervei succesorale şi a cotităţii disponibile Reducţiunea liberalităţilor excesive Rezerva succesorală, cotitatea disponibilă şi reducţiunea liberalităţilor excesive
Aveţi nelămuriri sau doriţi explicaţii suplimentare cu privire la acest articol? Scrieţi mai jos întrebarea dvs.
Date de contact
 |
birou@avocatcivil.net |
 |
0726 307 109 |
| Colaborăm cu Biroul Notarial Professio pentru a oferi clienților noștri soluții eficiente în domeniul notarial. | |
Alte situatii:
1. în caz de înstrăinare a bunurilor - se ţine cont de valoarea lor la momentul înstrăinării
2. în caz de înlocuire a lor cu alte bunuri - se ia în calcul valoarea acestora noi la data deschiderii succesiunii, cu excepţia cazului in care devalorizarea bunurilor intrate in patrimoniu era inevitabilă din cauza naturii lor şi cu precizarea faptului că in cazul in care bunul înlocuitor a pierit fortuit, donaţia nu se va mai supune reunirii fictive.
Sumele de bani sunt supuse indexării în raport cu indicele inflaţiei corespunzător perioadei cuprinse între data intrării lor în patrimoniu donatarului şi data morţii lui de cujus
1. se stabileşte valoarea bunurilor găsite în patrimoniul defunctului la data decesului - acesta este considerat activul brut;
2. din activul brut astfel determinat se scad datoriile succesiunii;
3. la ceea ce rămâne se adaugă valoarea donaţiilor făcute de defunct în timpul vieţii - obținându-se activul net.
4. la activul net astfel calculat se stabilesc rezerva şi cotitatea, "fără să se ţină cont de cei care au renunţat la moştenire, cu excepţia celor obligaţi la rap1ort potrivit art. 1.146, alin. (2)".
Față de vechiul Cod Civil, sunt tot patru operaţiuni, aproximativ aceleaşi, doar că ordinea lor se schimbă, cu o foarte important consecinţă - beneficiarii donaţiilor făcute de defunct în timpul vieţii nu suportă direct pasivul succesoral.
În vechiul cod Civil, ordinea operațiunilor era reglementată în articolul 849, astfel:
1. mai întâi se stabilea valoarea bunurilor găsite în patrimoniul defunctului la data decesului;
2. se aduna la acestea valoarea donaţiilor făcute de defunct în timpul vieţii;
3. se scădeau datoriile succesiunii;
4. la ceea ce rămânea se calcula rezerva şi cotitatea, ţinându-se cont de "numărul şi calitatea erezilor".
Corespondența Art. 1091 alin. 5 cu vechiul Cod Civil: în vechea reglementare nu exista nicio precizare expresă cu privire la soluţia care ar trebui dată în cazul în care o parte dintre rezervatari sunt renunţători sau nedemni, ceea ce a generat una dintre cele mai disputate controverse în domeniu şi implicit o practică judiciară neunitară.
Corespondenţa Art. 1091 alin. 3 cu vechiul Cod Civil: nu se precizează nimic în acest sens; în doctrină s-au exprimat unele puncte de vedere (unele dintre acestea s-au reflectat şi în practică), printre argumente menționându-se că, spre exemplu, darul manual nu ar fi o donaţie propriu - zisă, sau că între rudele în linie dreaptă există o obligaţie legală de întreţinere.
Corespondența Art. 1091 alin. 4 cu vechiul Cod Civil: art. 845, conform căruia actele de înstrăinare încheiate între titularul de patrimoniu şi un succesibil în linie dreaptă sunt prezumate liberalităţi, dacă sunt cu rezerva uzufructului viager sau cu obligaţia de plată a unei rente viagere; reducţiunea nu poate fi solicitată de succesibilul în linie dreaptă care a consimţit la înstrăinarea respectivă