Date de contact
 |
birou@avocatcivil.net |
 |
0726 307 109 |
| Colaborăm cu Biroul Notarial Professio pentru a oferi clienților noștri soluții eficiente în domeniul notarial. | |
© 2008-2024 Alexandru Surdescu, consilier juridic cu 14 ani vechime în avocatură (Baroul București)
Telefon: 0726 307 109
Al doilea alineat vizează ipoteza în care dezmoştenitul este un rezervatar. De exemplu, dacă moştenirea ar fi acceptată de soţia S, de fiii A şi B şi se găseşte un testament prin care A fusese dezmoştenit, atunci S va primi cota sa de succesor legal 4/16 (1/4), fiul A va primi numai rezerva sa de 3/16 (1/2 din partea sa legală de 3/8) iar fiul B va primi restul: cota sa legală de 6/16 (3/8) plus restul de 3/16 rămas din exheredarea lui A.
Exheredarea nu implică, în lipsă de dispoziţie expresă în testament, instituirea comoştenitorilo r sau a categoriei subsecvente. Astfel se explică de ce, în exemplul de mai sus, soţia S şi fiul B vor primi cota lor legală de 1/4 şi 3/8, nu rezervele de 1/8 şi 3/16 (cum s-ar fi întâmplat prin aplicarea principiului din dreptul francez "exclure, c’est instituer"). Aceeaşi ar fi situaţia şi dacă cel dezmoştenit ar fi unul dintre părinţi: celălalt îşi va mări cota.
Al doilea alineat al art. 1075 NCC este aplicabil şi dacă beneficiarul dezmoştenirii ar fi un rezervatar de ordin subsecvent (precum eventualul tată al lui decuius din exemplu de mai sus) sau vreunul dintre moştenitorii neprotejaţi prin rezervă: e.g., în urma dezmoştenirii fiului A, soţiei S îi va reveni cota legală de 4/16 (1/4), A va primi rezerva de 6/16 (jumătate din cota sa legală de 3/4), iar tatăl T ar obţine restul de 6/16. Noul Cod Civil soluţionează astfel controversa existentă până la intrarea sa în vigoare cu privire la determinarea rezervei soţului supravieţuitor ce concurează cu două clase de succesori legali.
Cel de-al treilea alineat al art. 1075 face aplicarea aceleaşi modalităţi de soluţionare, dar pentru cazul nerezervatarilo r, care sunt dezmoşteniţi parţial prin testarea unui drept inferior cotei lor legale. De exemplu, dacă D are doi fraţi buni şi îl instituie pe fratele A legatar cu titlu universal pentru 1/10 din averea sa, îl dezmoşteneşte de fapt în limitele a 4/10 - drept pe care îl culege neinstituitul B. Acelaşi efect l-ar produce instituirea lui A ca legatar particular pentru un anumit bun din moştenire (de ex., numai un autoturism), când masa succesorală ar cuprinde bunuri mult mai valoroase, de care va beneficia celălalt frate B (de ex., un teren agricol şi o casă). Dar nefiind rezervatar şi testându-i-se mai puţin decât cota sa legală, A nu va putea opta decât ca legatar testamentar (v. alin.2 teza a doua din art. 1102 NCC).
Cel de-al patrulea aliniat acoperă ipoteza în care exheredatul nu este un rezervatar, reluând în partea a doua enunţul art. 964 alin. 2 NCC.
Ultimul alineat fixează unele cauze de incapacitate.